Free Essay

Psihologie

In: Science

Submitted By Oliver1989
Words 1635
Pages 7
TEMA 1
INDICI AI DELINCVENŢEI JUVENILE
În orice*societate există reguli și norme*care solicită indivizilor să realizeze*acțiuni dezirabile din punct*de vedere social și moral, să manifeste comportamente*admise și să aleagă în situații sociale*specifice, soluții compatibile cu standardele*culturale ale societății respective.
Adolescența*reprezintă o perioadă de tranziție, acest lucru*determinând mai degrabă adolescenții să se angajeze în comportamente delincvente.
Delincvența*prezintă o serie de manifestări antisociale care are un grad de*periculozitate și gravitate din punctul*de vedere al consecințelor comportamentelor*delincvente ale adolescenților, afectând valorile, normele*sociale protejate de normele juridice*penale. Termenul desemnează conduite inadecvate*ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat*celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje*potențial delincvente.
Delincvența în rândul adolescenților este manifestată*prin incapacitatea acestor minori de a se adapta*la normele de conduită din societate, incapacitate*datorată unor cauze de ordin biopsiho-social. Făcând*referire la multe studii s-au identificat anumite cauze ale delincvenței, acestea fiind: creșterea*după 1989 a situaților de abandon școlar, lipsa unei*activități utile, lipsa de supraveghere*permanentă de către părinți, supraveghetori, tutori, familiile*dezorganizate din rândul cărora provin minori*infractori, necunoașterea din timp a anturajului, consumul de către unii*minori de substanțe halucinogene și alcool pentru*creșterea unor stări euforice. De asemenea, tulburările de comportament*reprezintă una din cauzele de natură bio-psihică ale*delincvenței. Aceste tulburări comportamentale se pot manifesta*prin fuga de acasă, comportamente suicidale sau agresive.
Delincvența juvenilă este*determinată de imaturitatea afectivă, dorința de nou și de a experimenta lucruri riscante.
Pentru a înţelege mai bine*fenomenul delincvenţei juvenile este necesară*cunoaşterea minorului. Factoriii care determină un comportament asocial pot fii multipli: ereditatea, cadrul familial, inteligenţa, mediul de contact, sărăcia şi inegalitatea socială, factorii de ordin psihologic.
Infracţiunea*apare în orice mediu social, chiar şi într-unul*superior din punct de vedere etic.
În acest caz cauzele*infracţiunii trebuiesc căutate la individ. Unii delincvenţi prezintă nativ tendinţe antisociale care se*manifestă devreme prin acte de brutalitate, nesupunere, furt, perversiuni. Putem*spune despre aceştia că sunt victimele*propriei constituţii psihice. Aceştia ajung de timpuriu în*conflict cu legea, şi dintre ei se recrutează*cel mai mare procent de recidivişti.
Inteligenţa scăzută este un alt*factor care determină criminalitatea. Motivaţia*dată de specialişti în argumentarea*impactului inteligenţei asupra delincvenţei ar fi lipsa*unuia din factorii inhibativi de prim ordin – nu poate prevedea*consecinţele infracţiunii, nu e capabil să se oprească la timp, să se abţină de la impulsul antisocial.
Anomaliile psihice care pot duce la infracţiune*sunt cel mai des native, dar*pot fi determinate şi de boli*precum encefalita epidemică, care să aibă ca rezultat*modificări comportamentale. Condiţiile de mediu – certurile, neînţelegerile din familie, lipsa de supraveghere, imposibilitatea*satisfacerii nevoilor primare – pot fi cauze*care să determine o conduită*delicventă chiar la persoane cu o constituţie psihică*normală.
La întâlnirea factorilor individuali şi sociali*şansele ca infracţiunea să aibă loc cresc foarte mult. Cauzele care determină delicvenţa juvenilă sunt variate şi necesită o cunoaştere cât mai amanunţită a delicvenţilor, atât în plan individual cât şi social.
Din vremuri*istorice s-a considerat că familia dezorganizată*consituie cauza comportamentului deviant.
Disoluţia grupului*familial, deteriorarea climatului conjugal, deficienţele stilului*educativ al familiei, precum şi atitudinile antisociale ale mediului familial, sunt principalii factori care au

influenţat*conduita minorului, determinandu-l ca în anumite*situaţii favorizante, să comită şi să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent.
Severitatea*excesivă, cu multe rigidităţi, cu interdicţii asociate cu brutalitate, cu comenzi ferme*pline de ameninţări îşi lasă puternic amprenta asupra copilului. Menţinerea copilului într-un climat*hipersever determină, treptat, modificări în dimensiunea atitudional-relaţională a personalităţii minorului – traduse în stări apatice, atitudini de revoltă, protest, transformându-se din victima în agresor.
În criminologia contemporană, factorii*psihici au o mare pondere în etiologia*crimei, alăturându-se factorilor*biologici şi sociali. Unii autori consideră factorii psihici având o importanţă mărită*comparativ cu restul factorilor criminogeni,.
În cadrul factorilor psihici un rol aparte îl ocupă caracterul, temperamentul. În planul psihic*pot exista abateri spre anormal de la trăsături*psihopatice şi nevrotice la patologia psihică
(paranoia, schizofrenia).
Studiile*coroborate ale criminologilor, psihologilor şi psihiatrilor au demonstrat*rolul activ al instinctelor, dorinţelor, tendinţelor, emoţiilor în*motivarea întreprinderii oricărei acţiuni*umane, inclusiv ale acţiunilor*criminale. Prin motiv se înţelege tot ce ,,dezlănţuie, susţine, motivează” o acţiune. Mobilurile*crimei se clasifică în primare – de bază – şi secundare –derivate. Mobilurile primare sunt : instinctul de conservare care împinge la căutarea*apei, hranei, odihnei; instinctul sexual, care împinge la căutarea prezenţei*persoanelor de sex opus şi în anumite cazuri a aceluiaşi sex, are o mare*importanţă în săvârşirea de infracţiuni contra persoanei; instinctul combatitiv ce constă în mobilizarea energiilor*proprii când apar piedici în atingerea satisfacerii trebuinţelor, trezirea acestui instinct este asociată de mânie şi poate*determina infracţiuni cu grad mărit de violenţă; dorinţa de a fi remarcat (în special la adolescenţi), de aserţiune de sine*prin impunerea în faţa altor persoane, de a conduce pe alţii, de regulă*aceste dorinţe sunt asociate cu stări emotive specifice – invidie, vanitate, ambiţie, furie, de la care se ajunge la conflicte, infracţiuni; instinctul achizitiv, care constă în adunarea*de bunuri, valori, bani, până la un punct această*tendinţă este pozitivă, dar poate lua o formă gravă, de avariţie, lăcomie, chiar cu manifestări*patologice
(cleptomania), ce pot fi cauza unor delicte.
Mobilurile secundare, dezvoltate din mobilurile*primare, sunt : emoţii complexe, derivate din emoţiile*primare, ca de exemplu mânia determinată de o stare de conflict dacă va fi persistentă se va transforma în ură, un sentiment derivat. În măsura în care o persoană se opune alteia mânia, respectiv ura*creşte în intensitate, şi poate fi motivul unor*infracţiuni; din emoţiile primare – trecătoare – se formează alte stări emoţionale*persistente, dorinţele. Acestea sunt stări*emoţionale la care obiectul*emoţiei nu este prezent, ca de exemplu pofta de a mânca o anumită*mâncare, care există în lipsa acelei mâncări. Aceste*dorinţe pot fi generatoare de acţiuni*criminale. Emoţiile aflate în corelaţie cu experienţa pot genera resentimente faţă de o persoană, care într-o*conjunctură conflictuală pot fi mobil de acţiuni*criminale. Pe tulpina trebuinţelor se dezvoltă alte mobiluri psihice, interesele. Astfel în legatură cu tendinţa*organică de foame se dezvoltă interesul pentru alimente. Când interesul este egoist şi pentru materializarea lui se întreprind acţiuni delicvente, devine sursă infracţională.
Caracterul reprezintă ierarhizarea şi organizarea*tuturor acestor tendinţe, emoţii şi sentimente. Ierarhizarea*tendinţelor se face în funcţie de tendinţa*dominantă, care orientează întreaga viaţă psihică şi îi dă o anumită caracteristică, un anumit caracter.
Cercetările întreprinse de psihologi*au evidenţiat legatura care există între diferitele*tipologii umane şi delicvenţă. Se pare că nervoşii sunt*excitoemotivi; extrovertiţii – turbulenţi, instabili, predispuşi la nervoze. Colericii şi pasionalii*dispun de mijloacele active de protecţie contra*inadaptarii, în timp ce amorfii şi apaticii au tendinţe mai mari spre*devianţă. Tipul flegmatic nu a fost întâlnit la delicvenţii minori*investigaţi. La tipurile sentimental şi pasional s-a înregistrat ceea mai mică delicvenţă. Se poate afirma că unul din factorii criminogeni este

caracterul, iar prin aceasta să acceptam că unele persoane sunt temperamental predispuse spre crimă. Un factor*important în etiologia crimei este capacitatea*de judecată şi nivelul mintal al delicventului. În cadrul*grupurilor de delicvenţi minori şi tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu*carenţe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că acest*factor îi împiedică să anticipeze consecinţele şi implicaţiile*acţiunilor întreprinse
Există un procent de minori care*nu reuşesc să se adapteze mediului şcolar, sau sunt*nevoiţi să-l abandoneze din diverse motive (lipsuri materiale, fuga de acasă, incapacitatea de a învăţa).
S-a observat că mulţi*minori delicvenţi au o atitudine negativă faţă de*şcoală.
Inadaptarea şi lipsa de*integrare constau în: absenţe de la ore, neatenţie, indisciplină, dezinteres*pentru activitatea şcolară, insolenţă faţă de pedagogi. În relaţiile cu colegii se remarcă prin atitudini*antagonice : de la conflicte deschise la retragere.
Vecinătatea este, alături*de familie, mediul primar al copilului. Prin*aceasta se înţeleg atât vecinii de locuinţă, de stradă, de cartier cât şi copiii din*strada respectivă, din cartier.
Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenţei juvenile îl reprezintă scăderea funcţiilor de socializare şi control exercitate de comunitate şi vecinătate, destabilizarea ordinii sociale şi a coeziunii grupurilor datorită eterogenităţii populaţiei şi varietăţii normelor de conduită, ca şi multiplicării fenomenelor aculturative ale oraşului.
Cei care*trăiesc în condiţii de sărăcie dezvoltă un sistem de valori şi convingeri ce reprezintă, de fapt o*soluţie la problemele cu care se*confruntă. Acest*mod de adaptare implică o multitudine*de trăsături, ca : pasivitatea, resemnarea, orientarea la prezent şi ignorarea*viitorului, fatalismul şi lipsa de*putere, nivelul scăzut al aspiraţiilor, dominaţia*femeii în cămin datorită incapacităţii bărbatului de a-şi câştiga existenţa, şi cea mai importanta, tendinţa spre devianţă.
Persoanele cu venituri*mai mici sunt supuse unui factor de stres*suplimentar. Deseori intrând în contact cu alte persoane şi aflând de realizările*financiare ale acestora apar sentimente derivate de : invidie, frustrare, acestea*suprapuse pe reala neputinţă de a realiza venituri mai mari, pot declanşa o stare de continuu*disconfort care dă naştere la izbucniri violente. Factorul criminogen este în acest caz un mixaj*între factorii psihologici şi inegalitatea economică. David
Jacobs considera vinovată de creşterea delicvenţei juvenile inegalitatea economică şi nu sărăcia. Studiul*ştiinţific al delincvenţei juvenile este important nu numai*datorită măsurilor terapeutice imediate ci şi ca instrument*prin care poate fi controlată manifestarea*criminalităţii la adulţi. Felul de organizare al societăţii, raporturile*dintre membrii ei la un moment dat ne influenţeză conduita. Cei mai afectaţi de schimbările*sociale sunt copiii, care nu au posibilitatea de a înţelege schimbările şi nici capacitate de adaptare. Schimbările*survenite la vârsta copilăriei pot lăsa traume care să se reflecte în comportament într-o perioadă de timp*mai mare sau mai mică.…...

Similar Documents

Free Essay

Business and Managemnet

...Marketing – dicţionar explicativ. Editura Economică, Bucureşti 10. Golu, M. (1992). Introducere în psihologie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 11. Gueguen, N. (2006). Psihologia consumatorului – factorii care ne influenţează comportamentul de consum. Editura Polirom, Iaşi 12. Johns, G. (1998). Comportament organizaţional. Editura Economică, Bucureşti 13. Kotler, P., Armstrong, G., Saunders, J., Wong, V. (1999). Principiile marketingului. Editura Teora Bucureşti 14. Larousse (2000). Dicţionar de psihologie. Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti 15. Lefter, C. (coordonator) (2006). Marketing (vol. I). Editura Universităţii „Transilvania”, Braşov 16. Marder, E. (2002). Comportamentul consumatorilor. Editura Teora, Bucureşti 17. Mâlcomete, P. (1993). Marketing. Editura Academică „Gheorghe Zane”, Iaşi 18. Mihuţ, I., Pop, M. (1996). Consumatorul şi managementul ofertei. Editura Dacia, Cluj-Napoca. 19. Pride, M. W., Ferel O.C. (1991). Marketing – concepts and strategies, ed. a VII-a, Houghton Miffin Company, Boston 20. Purcărea, Th. V. (2008) – Studiul comportamentului consumatorului, Ed. Universităţii Româno-Americană, Bucureşti 21. Prună, T. (1996). Psihologie economică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 22. Prutianu, Ş., Munteanu, C., Caluschi, C. (1998). Inteligenţa marketing plus Editura Polirom. Iaşi 23. Radu, I. (coord.) (1994). Psihologie socială. Editura EXE, Cluj-Napoca 24. Schiffman, I., Lazar Kanuk, L. (2007). Consumer behavior.......

Words: 22504 - Pages: 91

Free Essay

Security

...şi răspunde la mulţi alţi factori, nonintelectivi, alţii decât cei incluşi în conceptul de abilitatea cognitivă (Intelligence Defined and Undefined, 1975). 6 Inteligența emoțională 2.2.1 Ce este inteligența emoțională Epistemologia conceptului de inteligenţă emoţională (IE) s-a constituit în baza ideilor, concepţiilor, teoriilor, cercetărilor care demonstrează importanţa competenţelor emoţionale pentru realizarea personală şi socială a individului. Problematica în cauză a constituit o preocupare permanentă a savanţilor şi cercetătorilor din domeniul antropologiei, filozofiei, psihologiei, sociologiei, pedagogiei. Cuvântul emoție provine de la latinescul emotionis, în traducere impulsul ce aduce reacții. În psihologie emoția este definită ca o modalitate de percepție a elementelor și relațiilor dintre realitate şi imaginație, exprimată fizic prin intermediul unor funcții fiziologice, ca expresia facială sau ritmul cardiac şi ducând până la reacții de conduită precum agresivitatea sau plânsul. Inteligența emoțională este formată din 4 elemente: • Înțelegerea mai bună a propriilor emoții • Gestionarea eficientă a propriilor emoții și cresterea semnificativă a calității vieții • Înțelegerea mai bună a celor din jur și o conviețuire cu un grad de confort ridicat • Crearea de relații mai bune la toate nivelele cu cei din jur și creșterea productivității și a imaginii personale. 2. Scurt istoric......

Words: 9614 - Pages: 39

Free Essay

Imaginatia

...Imaginaţia 10.1. Definirea şi caracterizarea psihologică a imaginaţiei Locul imaginaţiei în taxonomia generală a proceselor psihice a fost mult timp obiect de dispută şi de controversă. In timp ce unii psihologi (ex., Th. Ribot, Th. Lipps, G. Dumas. P. Popescu-Neveanu) recunosc şi subliniază individualitatea specifică şi ireductibilitatea ei la alte entităţi psihice, alţii (îndeosebi autorii de orientare behavioristă şi, mai recent, cei de orientare cognitivistă) contestă delimitarea ei ca proces distinct. Ca urmare, şi în tratatele sau compendiile de psihologie generală, poziţia imaginaţiei fluctuează: în unele i se consacră un spaţiu de sine stătător, în altele este fragmentată şi distribuită în capitolele despre memorie, reprezentări şi gândire, iar în altele este pur şi simplu omisă. Astfel, în delimitarea şi identificarea imaginaţiei trebuie să avem în vedere, atât modul de operare (procedeul), cât şi produsul. Ambele verigi trebuie să aibă drept trăsătură comună ieşirea dintr-un şablon sau dintr-o rutină. Cotidian, termenul de imaginaţie se întrebuinţează cel puţin în trei înţelesuri: a) se spune despre un individ că posedă imaginaţie, dacă el a reuşit să rezolve o problemă concretă oarecare într-o manieră originală, diferită de a celorlalţi (imaginaţie practică); b) în domeniul comunicării verbale, termenul "imaginaţie" se foloseşte pentru a califica originalitatea mijloacelor la care cineva recurge pentru a determina la......

Words: 2096 - Pages: 9

Free Essay

Sefie

...astfel necesar ca activitatea economică să fie analizată atât în funcţie de amploarea sa, cât şi din perspectiva finalităţii scontate. Scopurile propuse trebuie ierarhizate pe diferite perioade, iar comportamentul omului se impune a fi evaluat în relaţia sa cu tehnica şi societatea. Acţiunea economică are astfel ca subiect agentul economic, omul considerat individual şi în colectiv, iar ca obiect raporturile dintre nevoi şi resurse, acestea din urmă având o determinare obiectivă. Dezvoltarea societăţii nu este posibilă decât în condiţiile respectării unor corelaţii cu volumul, structura şi dinamica resurselor. Totodată, raporturile respective au o determinare subiectivă în sensul că prin voinţă, pasiune, motivaţie, mod de înţelegere, psihologie etc., agentul economic îşi pune amprenta asupra lor. Cu alte cuvinte, este vorba aici de relaţia dintre nişte nevoi nelimitate şi nişte resurse disponibile pentru satisfacerea lor limitate. Caracterul limitat al resurselor este cel care face necesară teoria economică. Dacă resursele ar fi fost nelimitate, teoria economică nu ar mai fi existat. Resursele reprezintă totalitatea elementelor pe care omul le poate folosi în activitatea sa pentru a-şi satisface trebuinţele. Acestea sunt suportul consumului. Volumul şi calitatea resurselor condiţionează în mod esenţial gradul în care omul îşi satisface nevoile, atât la nivel individual, cât şi social. Resursele utilizate de oameni în activitatea lor economică sunt extrem......

Words: 6755 - Pages: 28

Free Essay

Orar

...|Contabilitate Lab 2 |Manag S 116 |Microeconomie S 115 |MCM S 6 |Contabilitate Lab 2 |Econ int S 117 Manag S 116 |MICROECONOMIE (VIOREL CORNESCU) A 1 | | | | | |Microeconomie S 115 |MANAGEMENT GENERAL (PAUL MARINESCU) A 1 | | | | | | | |14-16 |MCM S 1 |Contabilitate Lab 2 Econ int S 1 |Econ int S 1 Contabilitate Lab 2 | | | |ISTORIA ECONOMIEI (CORNELIA NISTOR) A 1 | | | | | | |ECONOMIA ÎNTREPRINDERII (SORIN TOMA) A 1 | | | | | | | |16-18 | | | | |MCM S 7 | | | | | | | |Engleza S 117 |MCM S 7 | | | | | |Engleza S 27 |Engleza S 27 | | | | | | | |Engleza S 29 | | |18-20 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | |Engleza S 27 | | | | | | | |Engleza S 29 | | PSIHOLOGIE: curs – miercuri 10.00 – 12.00, Sala 4 si seminar – luni 8.00 – 10.00, sala 28 FRANCEZA: vineri 12.00 – 14.00, sala 8...

Words: 253 - Pages: 2

Premium Essay

English

...Asist.univ. DANIELA NICULESCU- ZDRENGHEA [pic] 2005 INTRODUCERE 1.Coordonatorul cursului este asist.univ.Daniela Niculescu-Zdrenghea, titular la Facultatea de Psihologie a Universităţii Titu Maiorescu, autoare a numeroase traduceri a numeroase studii de specialitate. 2.Tutorii : asist.univ. Mihaela Ştefănică, asist.Daniela Niculescu. CURSUL 1.Introducere □ 111 este un curs de un semestru şi este cotat cu 3 credite. 2.Prescriere □ Cursul constă în prezentarea unor modalităţi de comunicare şi interpretare în limba engleză. 3.Conţinut □ În acest curs vor fi studiate prin intermediul unor fişe – numerotate de-a lungul cursului – modalităţi de comunicare în limba engleză, structuri gramaticale, topică, prin numeroase exemplificări utile studiului individual. 4.Obiectivele cursului □ Cursul de limba engleză pentru învăţământ la distanţă îşi propune să sedimenteze elemente de limba engleză dobândite în formarea preuniversitară a studentului ID, elemente lingvistice şi de interpretare necesare unei deschideri a studentului ID către lumea ştiinţifică internaţională. Pentru o analiză gramaticală şi interpretarea de texte, sunt folosite tematici cu predilecţie din psihologie (inclusiv psihologie socială, psihologia comunicării etc.). De asemenea, prin acest curs se urmăreşte formarea deprinderilor orale şi scrise utile în activitatea socio-profesională, în vederea căpătării unei autonomii......

Words: 21156 - Pages: 85

Premium Essay

Pedagogical Competences

...Teachers’ Pedagogical Competence during Teaching Practice. in Carlsburg, Gerd-Bodo von (Hrsg./ ed.) (2009). Qualität von Bildung und Kultur. Theorie und Praxis/ The Qualiy of Education and Culture. Theoretical and Practical Dimensions. Volume 17, Frankfurt am Main: Peter Lang Internationaler Verlag der Wissenschaften, pp. 313–322. Sampson, Demetrios; Fytros, Demetrios (2008). Competence Models in Technology-enhanced Competence-based Learning, available at http://dspace.learningnetworks.org/bitstream/1820/1196/1/Sampson-FytrosCompetenceBasedLearning.pdf Suciu, Andreia, Mâţă Liliana (2010). Conceptual delimitations regarding pedagogical competenc(i)e(s). Educația Plus, Universitatea “Aurel Vlaicu” from Arad, Facultatea de Ştiințe ale Educației, Psihologie și Asistență Socială, (2) 12, pp. 189–200. Schneckenberg, Dirk; Wildt, Johannes (2010). Understanding the Concept of eCompetence For Academic Staff. available at http://www.ecompetence.info/uploads/media/ch3.pdf, Site visited on October 2nd 2010. *** European Council (2006). Recommendation of the European Parliament and of the European Council of 18th December 2006 on key competences for lifelong learning. Available at http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32006H0962:EN:NOT 423 ...

Words: 3308 - Pages: 14

Free Essay

Mediul de Marketing La Firma Avon Cosmetics

...se pot structura astfel: a) publicitatea; b) promovarea vânzarilor; c) relatiile publice; d) utilizarea marcilor; e) manifestarile promotionale; f) fortele de vânzare. La rândul lor, fiecare dintre aceste componente beneficiaza de procedee, tehnici si mijloace specifice de actiune. PUBLICITATEA Publicitatea, variabila importanta a politici promotionale a întreprinderii moderne, reprezinta unul dintre mijloacele cele mai utilizate în activitatile de piata, unii specialisti considerând-o nervul politicii de comunicatie a întreprinderii . Ea constituie unul din mijloacele prin care întreprinderea se implica si se raporteaza la evolutia pietei, îmbratisând o întreaga paleta de tehnici proprii mai multor discipline (sociologie, psihologie, grafica etc.). Prin obiectivele urmarite si mijloacele folosite, activitatea de publicitate trebuie sa contribuie si la educarea consumatorilor influentând, în acest fel, volumul si structura consumului, obiceiurile de cumparare si de consum în sensul rationalitatii acestora. Raportata la conditiile unor piete diferite, ea va trebui folosita diferentiat, adecvându-si continutul, mijloacele si formele de desfasurare potrivit cerintelor si specificului acestor piete. Presa reprezinta, în prezent, „media” principala de transmitere a mesajelor publicitare, iar atunci când este corect folosita are un randament excelent. In decizia de alegere a presei ca „media” de publicitate se tine cont de caracteristicile de baza ale......

Words: 7959 - Pages: 32

Free Essay

Managementul Strategic in Sectorul Public

...activităţii personalului de susţinere printr-o organizare superioară şi diversificarea formelor de comunicare şi cooperare; * Orientarea permanentă spre rezultate la toate categoriile de personal din UBB; * Diversificarea formelor de motivare; * Introducerea unor modalităţi specifice de recompensare a personalului ştiinţific şi managerial cheie. Obiectiv strategic II. Infuzia de personal nou, competitiv Direcţii de dezvoltare: - Ameliorarea situaţiei facultăţilor, departamentelor sau catedrelor sub aspectul gradului de ocupare cu personal didactic (depăşirea GO de 50% la fiecare facultate, catedră sau extensie până în 2009). Avem în vedere în primul rând facultăţile de Ştiinţe Economice şi gestiunea Afacerilor, Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunică rii, Geografie, Business. Angajarea de personal nou va viza deopotrivă tinerii performanţi cât şi specialişti consacraţi, cu performanţe profesionale recunoscute; - Creşterea, etapizată, a gradului minim de ocupare a posturilor didactice, la toate facultăţile, catedrele şi extensiile la peste 70 % până în 2012, astfel încât la UBB la data respectivă să activeze 1.830 cadre didactice şi 500 cercetători. Performanţele manageriale ale facultăţilor de Matematică-Informatică şi Biologie- Geologie atestă faptul că acest GO nu împiedică încadrarea în resursele financiare alocate. Perioada | Nr. | Posturi | Posturi | Grad | de | Posturi | | posturi |......

Words: 8789 - Pages: 36

Premium Essay

Proiect Managementul Stresului

...psihologia muncii si organizationala. Editura Polirom, Iasi, pp. 179 - 184; 3.     Bogathy, Z. (2007). Manual de tehnici si metode în psihologia muncii si organizationala. Editura Polirom, Iasi, pp. 235 - 252; 4.  Capotescu, R. (2006). Stresul ocupational. Teorii, modele, aplicatii. Editura Lumen, Iasi; 5. Cocoara, M. (2005). Stresul. Definire, manifestare, prevenire. Editura Crisserv, Medias; 6.   Holdevici, I. (2005). Psihoterapia cognitiv-comportamentala: Managementul stresului pentru un stil de viata optim. Editura stiintelor Medicale, Bucuresti; 7.   Iamandescu, I.-B. (1993). Stresul psihic si bolile interne. Editura All, Bucuresti; 8.  Stora, J.-B. (1999). Stresul. Editura Meridiane, Bucuresti; 9.  Zlate, M. (2007). Tratat de psihologie organizational - manageriala. Vol II. Editura Polirom, Iasi, pp. 559 - 653; 10. http://www.ikea.com/ro ANEXA 1 REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR Prezentarea distributiei datelor Tabel 1.1. Surse de presiune - PMI |[pic] | | | Tabel 1.2. Strategii de coping - PMI [pic] Tabel 1.3. Personalitate (diferente individuale) - PMI [pic] Tabel 1.4. Efectele stresului - PMI [pic] Tabel 1.5. Surse de stres - OSI [pic] Tabel 1.6. Tip A de comportament......

Words: 9462 - Pages: 38

Free Essay

Observatie Naturala

...nonverbale și paraverbale. Itemi observabili ai oboselii: lipsa de energie ( mers lent - cu umerii lăsați, tonalitate scăzută, timp indelungat de răspuns, cearcăne vizibile) plictiseală (atenție scăzută, dorința de pauze dese, critică la adresa celorlalți) letargie, exces de cofeină. Observația se va desfășura pe parcursul a 4 zile consecutive, in intervale orare diferite, în cadrul unei facultăți. Subiecții nu au luat la cunoștință de faptul că eu îi observ, iar prezența mea nu va interfera sub nici o formă, cu mediul lor natural. Precizez faptul că nu voi intra în contact cu nici unul dintre subiecți. Calitatea de observator îmi revine mie, ..... , vârstă 22 ani, sudentă la Facultatea de Psihologie. Cei 30 de subiecți au fost aleși la întâmplare, din colectivul studenților în anul doi, la psihologie. In ziua de luni, 02.11.2015,ora 10:00, prima zi de observatie, majoritatea subiectilor au intrat in facultate cu pasi domoli, cu capul plecat, fără a comunica între ei mai mult decât o formulă de salut, apoi au urcat cu liftul. Trei dintre subiecți au intrat grabiți în facultate, razând și gesticulând ceea ce povesteau si au urcat pe scari. La etaj, se făcuse coadă la tonomatul de cafea, iar unii subiecți își aprinseseră câte o țigare. Ochii le erau intredeschisi, coltul buzelor le atârna, majoritatea subiectilor se sprijineau cu spatele de pereți, unii erau așezati pe scari, tonul vocii fiecaruia dintre ei incepuse să crească, dupa consumarea cafelei. In sala de curs,......

Words: 831 - Pages: 4

Free Essay

Hayek

...FRIEDRICH AUGUST von HAYEK S-a născut la 8 mai 1899 într-o distinsă familie de intelectuali din Viena. A servit pentru scurtă vreme pe frontul italian în timpul primului război mondial. În 1918 a început studiile de drept la Universitatea din Viena, unde în 1921 obţine şi doctoratul în acest domeniu. Cu toate acestea Hayek era interesat mai ales de economie şi psihologie. De aceea, el urmează cursurile lui Friedrich von Wieser, unul dintre membrii renumiţi ai şcolii austriece de economie. În 1923 îşi ia doctoratul în ştiinţe sociale. În 1921, Hayek a contribuit la constituirea unui grup de intelectuali, care se reuneau pentru a discuta texte despre probleme de interes comun. Disciplinele reprezentate erau numeroase şi variate: economia, sociologia, istoria, psihologia, istoria artei, muzica, psihanaliza, fizica şi matematica. Mulţi dintre aceştia se vor reîntâlni la seminarul lui Ludwig von Mises, fondat în 1922. Ca exponent de seamă al şcolii austriece Hayek va împărtăşi ideile acestei şcoli, le va amplifica şi rafina, căutând totodată să atenueze formalizarea extremă, deşi perfectă logic şi matematic, dar neoperaţională în economia reală. După opinia lui Hayek, opinie împărtăşită şi de adepţii săi, ştiinţa economică este un tip de cunoaştere economică şi în acest mod trebuie abordată metodologia economică. Într-o idee mai largă Hayek susţine că metodologia economică îşi asumă sarcina complexă de reflecţie asupra limitelor iminente ale ştiinţei economice. ......

Words: 1478 - Pages: 6

Premium Essay

Human Reource Management in Advertising Agency

...which comes from an anthropocentric management perspective, so that put man, his motivation and satisfaction on first plan of its activities, in order to increase his creative performances and to loyalize him. REFERENCES Alvesson, Mats (2004), Knowledge Work and Knowledge-Intensive Firms, Oxford: Oxford University Press. Alvesson, Mats (2000), „Social identity and the problem of loyalty in knowledgeintensive companies”, Journal of Management Studies, Volume 37 (8). Alvesson, Mats (1995), Management of knowledge-intensive companies, Berlin, New York: de Gruyter. Alvesson, Mats (1994), “Talking in organizations: managing identity and impressions in an advertising agency”, Organization Studies, Fall. Avram, Eugen, Cary L. Cooper (2008), Psihologie organizational-managarială. Tendinţe actuale, Iaşi: Polirom. Chelcea, Septimiu, Ioan Măginean, Ştefan Ştefănescu, Cătălin Zamfir and Mielu Zlate (1980), Dezvoltarea umană a întreprinderii, Bucureşti: Editura Academiei Române. Donaldson, Lex (2001), „Reflections on knowledge and knowledge-intensive firms”, Human Relations, Vol. 54, Iss. 7, July, New York. Eurostat (2008), „Science and technology”, Europe in figures – Eurostat yearbook 2008. Hoffman, Oscar (1999), Management. Fundamente socio-umane, Bucureşti: Editura Victor. Hoffman, Oscar (2004), Sociologia organizaţiilor, Bucureşti: Editura Economică. Langwost, Ralph (2008), „Cum sa te porti cu angajatii intr-o agentie de publicitate” (interviu de Ana Militaru), Iqads, December 5,......

Words: 5453 - Pages: 22

Free Essay

Management-Marketing

...baza insasi definitia acesteia: culegerea, stocarea, prelucrarea si analiza unor informatii de marketing O astfel de definitie include obligatoriu fazele procesului, succesiunea acestora facand posibila atat intelegerea continutului fiecarei faze cat si plasarea corespunzatoare a acestora in cadrul componentelor sistemului de management. Componentele sistemului de management al cercetarii de marketing Fazele ( componentele) sistemului de management al cercetarii de marketing includ o serie de metode, tehnici, instrumente si concepte care alcatuiesc sistemul metodologic al cercetarii. Prin continutul sau acest sistem face distinctia necesara intre cercetarea de marketing si alte domenii de cercetare adiacente: statistica, informatica, psihologie, etc. De retinut ca in literatura de marketing sunt tratate distinct metodele de culegere a informatiilor, fata de stocare, prelucrare si de analiza.. Sistemul organizatoric al cercetarii de marketing Sistemul organizatoric are la baza, adaptate in mod specific, instrumentele organizarii. Abordata de pe pozitia organizarii procesuale, cercet de mkt se constituie intr-o activitate inclusa in functiunea de mkt. Fazele cercetarii ( proiectare, culegerea informatiilor, stocare si prelucrare, analiza) prezentate mai sus, nu sunt altceva decat atributii. Fiecare componenta, este reflectata in literatura de marketing prin descrierea unei metodologii constituita din faze ( etape) care pot fi intelese, in spiritul organizarii......

Words: 8934 - Pages: 36

Free Essay

Cercetare Mtcs

... Obiectivul cercetarii este acela ca, in urma aflarii cauzelor care detemina delincventa, sa se diminueze acest fenomen, prin diferite strategii si programe sociale. Avand ca punct de plecare alarmarea opiniei publice doresc sa explic acest fenomen si sa ii aflu cauzele prin cercetarea teoriilor explicative ale acestuia si prin aplicarea unui chestionar la nivelul unui esantion reprezentativ din populatie. “Grupul joaca un rol crucial in evolutia persoanei, constituie cel mai important mijloc de socializare si integrare sociala, contribuie decisive la transmiterea valorilor unei societati;ofera individului securitate, dar si mijloace de afirmare;raspunde nevoilor asoiative si de apartenenta a finite umane.”(Adrian Neculau-“Manual de psihologie sociala”). Pentru a imi sustine tema aleasa voi prezenta o serie de teorii sociologie care sa reliefeze rolul pe care il au familia si grupul de prieteni in luarea deciziilor si in ghidare comportamentului unui tanar. H. Taine a facut o serie de observatii referitoare la forta irationala si violent ape care o au multimile. Elton Mayo a evidentiat idea importantei grupului asupra sentimentului de apartenenta si a schimbarii atitudinale din cadrul acestuia. C. Rogers considera ca grupul este un mijloc de dezvoltare pentru adolescenti. Astefl participarea active in cadrul acestuia duce la dorinta de a realiza comportamente dezirabile si de multe ori delincvente. 0.Teoria asocierii diferentiate(Edwin H.Sutherland) afirma ca,......

Words: 2152 - Pages: 9